Adaosuri suspecte: E 125, E 141, E 150, E 171, E 172, E 173, E 240, E 241, E 477.
Adaosuri periculoase: E 102, E 110, E 120, E 124 (colorant alimentar roz, care produce tumori pe glanda tiroida)
Adaosuri toxice: - produc boli intestinale: E 220, E 221, E 222, E 223, E 224 - afecteaza tubul digestiv: E 338, E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465, E 466 - produc boli de piele: E 230, E 231, E 232, E 233 - suprima din organism vitamina B12: E 200 - cresc colesterolul: E 320, E 321 (antioxidanti din margarina) - ataca sistemul nervos: E 311, E 312 - produc boli ale aparatului bucal: E 330 (acidul citric sau sarea de lamaie - cel mai periculos adaos cancerigen)
E 123, E 131, E 142, E 211 (foarte nociv), E 213, E 214, E 215, E 217, E 230, E 631 (glutamatul de sodiu)
E 122 (azorubina). Este un colorant rosu, obtinut din gudron, care se adauga la dulciuri, martipan, cristale pentru jeleuri. Poate produce reactii adverse la persoanele astmatice si la cele alergice la aspirina. Este interzis in Japonia, Suedia, SUA, Austria si Norvegia, insa este permis in România.
E 155 (brun HT). Este utilizat la ciocolata si prajituri. Poate produce reactii adverse la persoanele alergice la aspirina si la cele astmatice. Se cunoaste, de asemenea, ca poate produce o accentuata sensibilitate dermica. Este interzis in Danemarca, Belgia, Franta, Germania, Elvetia, Suedia, Austria, SUA, Norvegia, dar este permis in România.
E 123 (anaranthul). Este obtinut din planta cu acelasi nume. Este folosit in amestecuri pentru prajituri, umpluturi cu aroma de fructe, cristale pentru jeleuri. Poate provoca astm si hiperaciditate. In testele pe animale a provocat afectiuni la nasterea puilor sau chiar moartea.
E 132 (indigotina). Este un colorant care se adauga in tablete si capsule, inghetata, dulciuri, produse de patiserie, biscuiti. Poate provoca greata, voma, hipertensiune arteriala, urticarie, probleme de respiratie si alte reactii alergice.
E 210 (acidul benzoic). Se adauga la bauturi alcoolice, produse de brutarie, branzeturi, condimente, dulciuri, medicamente. Poate provoca crize de astm si poate reactiona provocand hiperaciditate la copii. In urma testarii pe animale de laborator a fost asociat cu cancerul.
E 211 (benzonatul de sodiu). Este folosit ca antiseptic, conservant alimentar si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba. Bauturile racoritoare cu aroma de citrice contin o cantitate mare de benzonat de sodiu (pâna la 25 mg/250 ml). Se mai adauga in lapte si produse din carne, produse de brutarie si dulciuri. Este, de asemenea, prezent in multe medicamente. Se cunoaste ca provoaca urticarie si agraveaza astmul.
E 250 (nitritul de sodiu). Este utilizat in stabilizarea culorii rosietice carnii preparate industrial (fara nitrit, „hot-dog” si „bacon” ar avea culoarea gri inchis) si da o aroma caracteristica. Adaugarea de nitriti in alimente poate duce la formarea de cantitati mici de substante cu potential cancerigen, in special in bacon. Companiile care proceseaza carnea adauga, acum, pe langa nitrit, acid ascorbic sau izoascorbic pentru a impiedica formarea de nitrozamine. Industria carnii justifica utilizarea nitritilor pentru efectul lor inhibitor asupra dezvoltarii bacteriilor producatoare de toxina botulinica.
E 312 (galat de dodecil). Se foloseste pentru a preveni rancezirea alimentelor grase. Poate provoca iritatie gastrica sau cutanata. Nu este permis in alimente pentru sugari si copii mici, deoarece provoaca tulburari hematologice. Este asociat, de asemenea, cu tulburari nervoase. Se foloseste in uleiuri, margarina, untura, sosuri de plante.
E 420 (sorbitol si sirop sorbitola). Este un indulcitor artificial si umectant care se obtine din glucoza. Se foloseste in dulciuri, fructe uscate, hrana saraca in calorii, siropuri farmaceutice si este printre primii sapte conservanti utilizati la produsele cosmetice.
E 555 (silicatul de aluminiu si potasiu). Este folosit in sare, lapte praf si faina. Se cunoaste ca aluminiul este cauza unor probleme placentare in timpul sarcinii si ca este asociat cu boala Alzheimer.
E 952 (ciclamat). Este un indulcitor artificial care poate produce migrene si alte reactii adverse. In urma testelor efectuate in laborator s-a demonstrat ca poate fi cancerigen. Este interzis in SUA (inca din 1970) si Anglia din cauza potentialului cancerigen, dar este permis in România.
Produc cancer: E131, 142, 211, 213, 214, 215, 216, 217, 218, 239, 330.
Afecteaza vasele de sânge: E250, 251, 252
Produc boli de piele: E230, 231, 232, 233.
Ataca sistemul nervos: E311, 312
Produc tulburari digestive: E338, 339, 340, 341, 363, 465, 466, 450, 461, 407 (din inghetata).
Distruge vitamina B12: E200.
duminică, 7 februarie 2010
RECOMANDARI PRACTICE
Un consum caloric corespunzator cu vârsta, efortul, tipul metabolic;
Eevitarea produselor pe a caror eticheta scrie ULEIURI VEGETALE HIDROGENATE. Acestea pot fi si ascunse in diverse alimente cumparate in restaurante, patiserii, cofetarii. Practic cam tot ce intra in categoria junk food au grasimi trans : prajituri, chipsuri, ciocolata, inghetata etc.
Includerea de grasimi saturate si nesaturate din urmatoarele surse: nuca de cocos, masline, nuci, migdale, alune, seminte de dovleac, unt in loc de margarina.
Recomadarea specialistilor pentru reducerea grasimilor trans din alimentatie este sa alegeti uleiuri vegetale lichide sau margarina mai moale care contine o cantitate mai mica de astfel de acizi grasi în locul untului.
Pentru sanatatea inimii dieteticienii, nutritionistii si cardiologii recomanda margarina light în loc de unt deoarece aceasta este saraca în acizi grasi saturati, putini acizi grasi nesaturati de tip trans si nu contine colesterol. Datorita gustului bun si a accesibilitatii populatiei la margarina aceasta este tot mai des utilizata.
Atât acizii grasi saturati cât si acizii grasi nesaturati de tip trans cresc nivelul de colesterol si LDL colesterol. De aceea este indicata reducerea consumului atât de acizi grasi saturati cât si de acizi grasi nesaturati de tip trans. Untul contine o cantitate mai mare de acizi grasi nesaturati si acizi grasi saturati de tip trans decât noile margarine, iar în plus mai are si un continut crescut de colesterol.
Eevitarea produselor pe a caror eticheta scrie ULEIURI VEGETALE HIDROGENATE. Acestea pot fi si ascunse in diverse alimente cumparate in restaurante, patiserii, cofetarii. Practic cam tot ce intra in categoria junk food au grasimi trans : prajituri, chipsuri, ciocolata, inghetata etc.
Includerea de grasimi saturate si nesaturate din urmatoarele surse: nuca de cocos, masline, nuci, migdale, alune, seminte de dovleac, unt in loc de margarina.
Recomadarea specialistilor pentru reducerea grasimilor trans din alimentatie este sa alegeti uleiuri vegetale lichide sau margarina mai moale care contine o cantitate mai mica de astfel de acizi grasi în locul untului.
Pentru sanatatea inimii dieteticienii, nutritionistii si cardiologii recomanda margarina light în loc de unt deoarece aceasta este saraca în acizi grasi saturati, putini acizi grasi nesaturati de tip trans si nu contine colesterol. Datorita gustului bun si a accesibilitatii populatiei la margarina aceasta este tot mai des utilizata.
Atât acizii grasi saturati cât si acizii grasi nesaturati de tip trans cresc nivelul de colesterol si LDL colesterol. De aceea este indicata reducerea consumului atât de acizi grasi saturati cât si de acizi grasi nesaturati de tip trans. Untul contine o cantitate mai mare de acizi grasi nesaturati si acizi grasi saturati de tip trans decât noile margarine, iar în plus mai are si un continut crescut de colesterol.
Grasimile trans si efectele lor nocive asupra sanatatii
Grasimea trans este una din cele 4 tipuri larg raspandite de grasimi din alimente (alaturi de cele saturate, polinesaturate, mononesaturate) fiind alcatuita din acizi grasi nesaturati ale caror molecule contin legaturi duble de tip trans.
Acizii trans exista in natura (lapte si alte grasimi animale) la un nivel de 2-5% din grasimi. Cu toate acestea, acizii grasi saturati animali sunt predominant cis.
Populatia consuma o cantitate mare de grasimi trans reprezentata de uleiurile vegetale hidrogenate din industrie: fast food, snacks, chips, prajituri, produse de panificatie, uleiuri rafinate folosite la gatit, margarina.
Pentru producatori beneficiile grasimilor trans sunt remarcabile : • maresc viata produsului(12-18 luni) • scade necesarul de congelare al produselor => pret mai scazut de tranport/pastrare; • sunt ieftine • pot fi consumate de vegetarieni (sunt grasimi vegetale) => vânzari crescute.
Uleiul se extrage prin presare la rece, apoi e tratat cu solventi (ex. dicloretan) pentru purificare, apoi trecut prin vapori de apa, rezultând un ulei opalescent. Prin tratare cu acid sulfuric, spalare cu NaOH rezulta uleiul rafinat. Acesta nu are lecitina si datorita procesului brutal de prelucrare se îndeparteaza vitaminele liposolubile (mai ales E si A) si se distrug majoritatea acizilor esentiali (linoleic, linolenic) cu pronuntat rol antiaterogen si anticancerigen.
In România, din pacate, foarte multi producatori ii pacalesc pe consumatorii care nu au cultura nutritionala. In loc de "grasimi vegetale hidrogenate sau partial hidrogenate", pe eticheta produselor comercializate in tara noastra nu scrie decât "grasimi vegetale".
Exista insa si acizi grasi TRANS care se gasesc in grasimile naturale: carne de vita, unt. Acestia nu sunt atât de periculosi ca acizii grasi TRANS artificiali.
Acizii trans exista in natura (lapte si alte grasimi animale) la un nivel de 2-5% din grasimi. Cu toate acestea, acizii grasi saturati animali sunt predominant cis.
Populatia consuma o cantitate mare de grasimi trans reprezentata de uleiurile vegetale hidrogenate din industrie: fast food, snacks, chips, prajituri, produse de panificatie, uleiuri rafinate folosite la gatit, margarina.
Pentru producatori beneficiile grasimilor trans sunt remarcabile : • maresc viata produsului(12-18 luni) • scade necesarul de congelare al produselor => pret mai scazut de tranport/pastrare; • sunt ieftine • pot fi consumate de vegetarieni (sunt grasimi vegetale) => vânzari crescute.
Uleiul se extrage prin presare la rece, apoi e tratat cu solventi (ex. dicloretan) pentru purificare, apoi trecut prin vapori de apa, rezultând un ulei opalescent. Prin tratare cu acid sulfuric, spalare cu NaOH rezulta uleiul rafinat. Acesta nu are lecitina si datorita procesului brutal de prelucrare se îndeparteaza vitaminele liposolubile (mai ales E si A) si se distrug majoritatea acizilor esentiali (linoleic, linolenic) cu pronuntat rol antiaterogen si anticancerigen.
In România, din pacate, foarte multi producatori ii pacalesc pe consumatorii care nu au cultura nutritionala. In loc de "grasimi vegetale hidrogenate sau partial hidrogenate", pe eticheta produselor comercializate in tara noastra nu scrie decât "grasimi vegetale".
Exista insa si acizi grasi TRANS care se gasesc in grasimile naturale: carne de vita, unt. Acestia nu sunt atât de periculosi ca acizii grasi TRANS artificiali.
Uleiurile obtinute prin presare la rece
Uleiul de floarea-soarelui presat la rece. Are o culoare galben inchis, cu gust placut de nuca si usor vâscos.
Are un continut ridicat de vitamina E si un continut redus de acizi nesaturati cu tripla legatura, ceea ce il face sa-si pastreze timp indelungat proprietatile.
Continutul ridicat de lecitina favorizeaza procesele metabolice ale ficatului si ale sistemului nervos.
Indicat la prepararea salatelor, gatit, copt, prajit. Este adesea utilizat ca ulei de masaj.
Uleiul de masline presat la rece. Proprietatile benefice pe care le are asupra sanatatii se datoreaza continutului ridicat de acizi grasi mononesaturati si de substante antioxidante.
Studiile au aratat ca acest ulei ofera protectie impotriva bolilor de inima, este foarte bine tolerat de stomac si ajuta la combaterea ulcerului si a gastritei.
S-a demonstrat faptul ca la oamenii care consuma aproximativ 25 ml (cam 2 linguri) de ulei de masline in fiecare zi, timp de o saptamâna, se observa o reducere considerabila a colesterolului si un nivel ridicat al compusilor antioxidanti din sânge. Cercetatorii recomanda includerea acestui ulei in dieta zilnica pentru prevenirea cancerului de colon si pentru reducerea riscului aparitiei cancerului la sân.
Uleiul din seminte de struguri presat la rece. In urma procesului de vinificatie, din semintele de struguri se obtine, prin presare la rece, un ulei foarte sanatos, de culoare galben - auriu cu nuanta verzui, si gust placut, usor dulce, aproape fara miros.
Contine substante minerale - zinc, cupru, seleniu, vitamina E. Contribuie la cresterea imunitatii organismului si la scaderea riscului de arteroscleroze. Uleiul de sâmburi de struguri ofera de fapt celulelor vii o protectie antioxidanta, mentinând sau restabilind in buna masura, elasticitatea vaselor sangvine. In alimentatie se foloseste in special la preparat salate dar si la prajit, fiindca are un punct de fumegare foarte inalt.
Uleiul din seminte de dovleac presat la rece. Obtinut ca urmare a procesarii la rece a semintelor de dovleac, are o consistenta mai vâscoasa, culoare brun - verzui si un gust specific.
Utilizarea sa din timpuri stravechi il recomanda la preintâmpinarea si alinarea durerilor de vezica, rinichi si prostata. Are efect demonstrat in cresterea tonusului muscular si o actiune pozitiva asupra terminatiilor nervoase. Este si un "dusman" al parazitilor intestinali.
Folosit pentru masaj, are efecte pozitive in tratarea durerilor de cap (migrene), spate, cârcei (crampe musculare).
Uleiul de nuca presat la rece. Obtinut prin presarea la rece a miezului de nuca, are o culoare rosie-galbuie, vâscozitate medie si aroma specifica.
Continutul bogat in minerale ca zinc, potasiu, calciu, magneziu, fosfor, sulf, fier, in vitamine A, B1, B2, C, E si niacina il recomanda ca un bun supliment nutritiv cu efect terapeutic.
Acizii organici nesaturati regasiti in proportie de peste 70% in continutul uleiului de nuca scad riscul cardio-vascular si usureaza circulatia sangelui. Stimuleaza secretia biliara si favorizeaza cresterea puterii de concentrare, in special la copii.
Masajele regulate la cap previn caderea parului, iar in cazul arsurilor solare reduce simtitor durerile.
Se recomanda la salate, prajituri, creme. Se pastreaza in recipient de sticla inchis imediat dupa intrebuintare, datorita receptivitatii crescute la oxidare, in loc racoros si ferit de razele solare.
Uleiul de arahide, de susan, de migdale dulci, ajuta la scaderea colesterolului si curata vasele de sânge.
Are un continut ridicat de vitamina E si un continut redus de acizi nesaturati cu tripla legatura, ceea ce il face sa-si pastreze timp indelungat proprietatile.
Continutul ridicat de lecitina favorizeaza procesele metabolice ale ficatului si ale sistemului nervos.
Indicat la prepararea salatelor, gatit, copt, prajit. Este adesea utilizat ca ulei de masaj.
Uleiul de masline presat la rece. Proprietatile benefice pe care le are asupra sanatatii se datoreaza continutului ridicat de acizi grasi mononesaturati si de substante antioxidante.
Studiile au aratat ca acest ulei ofera protectie impotriva bolilor de inima, este foarte bine tolerat de stomac si ajuta la combaterea ulcerului si a gastritei.
S-a demonstrat faptul ca la oamenii care consuma aproximativ 25 ml (cam 2 linguri) de ulei de masline in fiecare zi, timp de o saptamâna, se observa o reducere considerabila a colesterolului si un nivel ridicat al compusilor antioxidanti din sânge. Cercetatorii recomanda includerea acestui ulei in dieta zilnica pentru prevenirea cancerului de colon si pentru reducerea riscului aparitiei cancerului la sân.
Uleiul din seminte de struguri presat la rece. In urma procesului de vinificatie, din semintele de struguri se obtine, prin presare la rece, un ulei foarte sanatos, de culoare galben - auriu cu nuanta verzui, si gust placut, usor dulce, aproape fara miros.
Contine substante minerale - zinc, cupru, seleniu, vitamina E. Contribuie la cresterea imunitatii organismului si la scaderea riscului de arteroscleroze. Uleiul de sâmburi de struguri ofera de fapt celulelor vii o protectie antioxidanta, mentinând sau restabilind in buna masura, elasticitatea vaselor sangvine. In alimentatie se foloseste in special la preparat salate dar si la prajit, fiindca are un punct de fumegare foarte inalt.
Uleiul din seminte de dovleac presat la rece. Obtinut ca urmare a procesarii la rece a semintelor de dovleac, are o consistenta mai vâscoasa, culoare brun - verzui si un gust specific.
Utilizarea sa din timpuri stravechi il recomanda la preintâmpinarea si alinarea durerilor de vezica, rinichi si prostata. Are efect demonstrat in cresterea tonusului muscular si o actiune pozitiva asupra terminatiilor nervoase. Este si un "dusman" al parazitilor intestinali.
Folosit pentru masaj, are efecte pozitive in tratarea durerilor de cap (migrene), spate, cârcei (crampe musculare).
Uleiul de nuca presat la rece. Obtinut prin presarea la rece a miezului de nuca, are o culoare rosie-galbuie, vâscozitate medie si aroma specifica.
Continutul bogat in minerale ca zinc, potasiu, calciu, magneziu, fosfor, sulf, fier, in vitamine A, B1, B2, C, E si niacina il recomanda ca un bun supliment nutritiv cu efect terapeutic.
Acizii organici nesaturati regasiti in proportie de peste 70% in continutul uleiului de nuca scad riscul cardio-vascular si usureaza circulatia sangelui. Stimuleaza secretia biliara si favorizeaza cresterea puterii de concentrare, in special la copii.
Masajele regulate la cap previn caderea parului, iar in cazul arsurilor solare reduce simtitor durerile.
Se recomanda la salate, prajituri, creme. Se pastreaza in recipient de sticla inchis imediat dupa intrebuintare, datorita receptivitatii crescute la oxidare, in loc racoros si ferit de razele solare.
Uleiul de arahide, de susan, de migdale dulci, ajuta la scaderea colesterolului si curata vasele de sânge.
Înlocuitori naturali
Din fericire, margarina are suficienti substituenti naturali, care nu numai ca o inlocuiesc cu succes, dar si ajuta la eliminarea efectelor sale nefaste.
Înlocuitori naturali ai margarinei sunt uleiurile obtinute prin presare la rece de floarea-soarelui, masline, arahide, susan etc. care duc la scaderea colesterolului si curata vasele de sânge.
Înlocuitori naturali ai margarinei sunt uleiurile obtinute prin presare la rece de floarea-soarelui, masline, arahide, susan etc. care duc la scaderea colesterolului si curata vasele de sânge.
Margarina non-hidrogenata
În ultimii ani producatorii de margarina dar si consumatorii au început sa înteleaga efectele nocive ale acizilor grasi de tip trans.
Acum este disponibil un nou tip de margarina si anume: margarina non-hidrogenata, margarina light. Acest tip de margarina contine o cantitate minima de acizi grasi de tip trans si este mai “blânda” decât margarinele de prima generatie. În loc sa hidrogeneze uleiul vegetal lichid, producatorii adauga acum cantitati mici de ulei de palmier modificat sau esente de ulei de palmier astfel încât, prin acest procedeu margarina devene lipsita de grasimi de tip trans si saraca în acizi grasi saturati.
Acum este disponibil un nou tip de margarina si anume: margarina non-hidrogenata, margarina light. Acest tip de margarina contine o cantitate minima de acizi grasi de tip trans si este mai “blânda” decât margarinele de prima generatie. În loc sa hidrogeneze uleiul vegetal lichid, producatorii adauga acum cantitati mici de ulei de palmier modificat sau esente de ulei de palmier astfel încât, prin acest procedeu margarina devene lipsita de grasimi de tip trans si saraca în acizi grasi saturati.
Efecte asupra organismului
Acest lucru este echivalent cu o sensibilitate mai mare la infectii, la intoxicatii, la cancer, iau locul anumitor substante naturale care au rolul de a curata peretii vaselor de sânge, ceea ce înseamna sclerozarea acestora, cu rezultate nefaste pentru inima, creier, sistemul circulator pe ansamblu.
De asemenea, grasimile din margarina favorizeaza formarea de depozite de grasime pe talie, precum si aparitia celulitei.
Margarina contine antioxidanti de tip E 320, E 321 care au efect de crestere a colesterolului.
Nutritionistii spun ca margarina rastoarna orice regula a nutritiei. Structura naturala a uleiurilor este o "cis", iar în cazul margarinei - prin hidrogenare - se transforma în structura "trans", care este una sclerozanta.
Aceste grasimi sunt foarte daunatoare, deoarece nu pot fi "arse" de catre organism. Ele se depoziteaza în tesuturi si acopera membrana celulelor sistemului imunitar, paralizându-l. Daca lipseste structura naturala "cis", membranele noastre celulare capteaza aceste uleiuri cu structura "trans" si degenereaza.
Astfel, nu se mai fac schimburile ionice la nivel celular, iar celula, în final, moare. Prin urmare, nu este bine sa consumam margarina, aspect de luat în calcul în special la copii, pentru ca acest aliment - de orice firma ar fi preparat - degenereaza si sclerozeaza toate tesuturile.
De asemenea, grasimile din margarina favorizeaza formarea de depozite de grasime pe talie, precum si aparitia celulitei.
Margarina contine antioxidanti de tip E 320, E 321 care au efect de crestere a colesterolului.
Nutritionistii spun ca margarina rastoarna orice regula a nutritiei. Structura naturala a uleiurilor este o "cis", iar în cazul margarinei - prin hidrogenare - se transforma în structura "trans", care este una sclerozanta.
Aceste grasimi sunt foarte daunatoare, deoarece nu pot fi "arse" de catre organism. Ele se depoziteaza în tesuturi si acopera membrana celulelor sistemului imunitar, paralizându-l. Daca lipseste structura naturala "cis", membranele noastre celulare capteaza aceste uleiuri cu structura "trans" si degenereaza.
Astfel, nu se mai fac schimburile ionice la nivel celular, iar celula, în final, moare. Prin urmare, nu este bine sa consumam margarina, aspect de luat în calcul în special la copii, pentru ca acest aliment - de orice firma ar fi preparat - degenereaza si sclerozeaza toate tesuturile.
Fabricarea margarinei
Agentii folositi pentru întarirea margarinei contin nichel si cadmiu. Nichelul este un metal toxic care daca este prezent în exces în alimente poate provoca afectiuni pulmonare si renale. Cadmiu este unul dintre cele mai toxice metale grele. El poate contribui la aparitia de afectiuni severe cum ar fi arterioscleroza, hipertensiunea arteriala si cancerul.
De la începuturile sale pâna acum, margarina s-a îmbogatit cu coloranti, cu vitamine sintetice, mai nou cu aromatizanti artificiali, care o fac sa miroasa a lapte. Margarina contine grasimi care sunt greu de transformat de catre organism în energie. Atunci când aceste grasimi sunt metabolizate de catre organism, ele sunt încorporate în membrana celulelor sistemului imunitar, împiedicând activitatea acestora.
De la începuturile sale pâna acum, margarina s-a îmbogatit cu coloranti, cu vitamine sintetice, mai nou cu aromatizanti artificiali, care o fac sa miroasa a lapte. Margarina contine grasimi care sunt greu de transformat de catre organism în energie. Atunci când aceste grasimi sunt metabolizate de catre organism, ele sunt încorporate în membrana celulelor sistemului imunitar, împiedicând activitatea acestora.
Istoria margarinei
Margarina a aparut în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, când untul se gasea tot mai greu. O echipa de cercetatori americani a avut atunci ideea sa ia diverse uleiuri vegetale, sa le încalzeasca la 150 grade C si sa le adauge hidrogen în prezenta unor catalizatori de nichel, ca sa se întareasca. A fost astfel obtinuta margarina cu aspect asemanator untului dar cu structura moleculara asemanatoare plasticului.
Când margarina a fost introdusa pe piata pentru prima data ea continea acizi grasi de tip trans. Hidrogenarea solidifica uleiul vegetal lichid astfel încât produsul obtinut este mai usor de utilizat. Rezultatul hidrogenarii este reprezentat de acizi grasi de tip trans. La fel ca si grasimile saturate acizii grasi de tip trans cresc LDL colesterolul (colesterolul rau) si scad HDL colesterolul (colesterolul bun). Din pacate temperatura crescuta la care se obtine margarina distruge vitamina E si alte substante nutritive care se gasesc în uleiurile folosite.
Când margarina a fost introdusa pe piata pentru prima data ea continea acizi grasi de tip trans. Hidrogenarea solidifica uleiul vegetal lichid astfel încât produsul obtinut este mai usor de utilizat. Rezultatul hidrogenarii este reprezentat de acizi grasi de tip trans. La fel ca si grasimile saturate acizii grasi de tip trans cresc LDL colesterolul (colesterolul rau) si scad HDL colesterolul (colesterolul bun). Din pacate temperatura crescuta la care se obtine margarina distruge vitamina E si alte substante nutritive care se gasesc în uleiurile folosite.
Ce este Margarina?
Margarina sau untul vegetal este o emulsie de grasime vegetala partial hidrogenata în lapte, de obicei smântânit, cu adaos de vitamine, coloranti, conservanti, aromatizanti.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
